Gânduri, literatură, dezvoltare personală, psihoterapie
Icoana RSS Icoana Email
  • Recomandare

    Adaugat pe 12 03, 2012 gabi 13 comentarii

    photo

    Greselile barbatului in relatie. Victoria barbatului in dragoste este fuga
    By Sofia Dumitriu

    “A face cafea a devenit marele compromis al acestei decade. Este singurul lucru pe care barbatii “adevarati” il fac si care nu le afecteaza masculinitatea.

    Barbatul este depozitarul trecutului sau si al trecutului umanitatii care a facut din el un copulator rapid, apoi un mascul dominant la patriarhatului. Pentru a-si construi identitatea masculina, barbatul trebuie sa se smulga din ghearele mamei, ale feminitatii (lucru ce explica psihologia macho) si sa invete sa iubeasca femeile fara frica, fara teama si fara manie.

    Cand vedem de unde vine, putem intelege ca nici iubirea unei femei, nici sexualitatea in dimensiunea ei implinita si impartasita nu sunt asa de usoare pentru el, asa cum si-ar dori femeile.

    A se indragosti inseamna pentru un a-si redobandi feminitatea infantila, uitata in procesul de dobandire a identitatii masculine. Relatia cu o reprezinta pentru barbat atat un univers hedonist fizic si emotional, cat si un taram primejdios unde isi poate pierde identitatea si masculinitatea.

    Acest drum de la Eu la Noi pe care trebuie sa il strabata poate fi faultat de frici, de ignoranta precum si de instincte atavice de egoism si narcisism. Cateva din greselile specifice acestui parcurs:

    1. Incercarea de a impresiona o femeie cu ceea ce el nu este inca deja. Barbatul proiecteaza imaginea ideala de sine in relatie, asteptand feedback pe masura.

    Orice barbat intelege mecanismele subtile ale unei relatii. El stie ca trebuie sa fie elementul activ, dinamic, ca trebuie sa “convinga” femeia ca el este “cel mai tare”, cea mai buna alegere pentru ea. De multe ori el nu este insa, si atunci incearca sa creeze o falsa impresie.

    Cine sofisticate, vacante exotice, parada de planuri marete de viitor, fortata, sensibilitate prefacuta fata de unele aspecte care de fapt nu au nici cea mai mica importanta pentru el.

    Daca femeia a citit articolul Cum sa strici o relatie ca o Femeie Adevarata, va sti insa sa citeasca prin valul narcisismului pe care barbatul il mimeaza si va identifica corect potentialul curtenitorului ei.

    sensibilitate barbati depresie terapie relatii1 Greselile barbatului in relatie. Victoria barbatului in dragoste este fuga2. Lipsa de hotarare, de masculinitate, neasumarea rolului de “far calauzitor” atunci cand se cere. Aceasta frica de leadership se va reflecta asupra relatiei, mentinand-o pe nisipuri miscatoare.

    Nehotararea se manifesta in mai multe directii: de la alegerea intre mai multe posibile partenere, la nefocalizarea pe o anume cariera, la lipsa de viziune cu privire la propriul viitor si la cel al cuplului. Intotdeauna, barbatii proptesc femeia undeva sa-i astepte.

    E adevarat ca femeia vrea sa fie si ascultata dar vrea de asemeni sa i se si spuna ce sa faca, vrea sa vada in barbat ca are forta si viziunea astfel incat ea sa se abandoneze hotararilor lui.

    3. Afisarea unui comportament macho in public in contrast cu linguseala romantica din dormitor.

    Competitia existenta intre barbati precum si cutuma modelului social conform caruia barbatii nu vorbesc despre predispune la trafic de imagini false intre ei, desi fiecare stie ca celalalt se confrunta cu aceleasi dileme sentimentale.

    Femeia va fi ranita de aceasta scindare a comportamentului, vrea ca locul ei in viata barbatului sa fie facut public prin atitudinea lui protectoare si galanta. Un barbat care nu isi asuma public sentimentele este un barbat nesigur pe masculinitatea lui.

    La fel cum un Don Juan sau un barbat care face parada de cuceririle si performantele lui sexuale este un barbat complexat, care are nevoie sa-si confirme masculinitatea de care el insusi este nesigur. El vrea sa se convinga pe sine, prin ceilalti.

    O femeie este, pur si simplu, femeie, prin datul ei biologic. Un barbat insa trebuie sa devina barbat. Masculinitatea este riscanta si evaziva. Ea este atinsa prin revolta fata de femeie si trebuie sa fie confirmata de catre alti barbati.

    4. Folosirea femeii pentru echilibrul lui emotional si existential in timp ce el isi avanseaza cariera.

    Imbratisarea unei femei poate sterge cu buretele neimplinirile de peste zi. Sexualitatea este de multe ori o zona de defulare pentru barbat, un taram unde poate alchimiza infrangerile de peste zi in victorii prin supunerea si generozitatea femeii.

    Femeia ofera suport o perioada de timp, dar nu la nesfarsit. Intodeauna e un dans tacit intre a primi si a darui. Daca barbatul vrea sa fie sustinut in cuceririle lui pe scara puterii ierarhice sociale, trebuie sa ii confere femeii suficienta incredere ca el o va vrea alaturi de el si cand va culege laurii realizarilor.

    5. A alege femeia”corecta” si nu femeia cu care traiesc cea mai intensa iubire.

    Multi barbati isi vor alege o partenera nu pentru ca traiesc cea mai intensa poveste de dragoste, ci pentru ca este o femeie care are calitatile corecte: independenta, cuminte, atragatoare atat cat trebuie, morale inalte, o potentiala mama buna.

    Gresit este de fapt alegerea unei partenere pe care simti ca o poti controla, o relatie in care te poti controla pe tine in termeni de cat de mult te implici. Astfel de functioneaza doar o perioada insa, pentru ca dorinta de pasiune, de alchimie emotionala, de absolvire de propriul eu printr-un eu cu frumuseti complementare va exploda la un moment dat.

    Si atunci, cel mai adesea, vei avea o aventura. Sau vei mai incepe un nou proiect profesional, vei (mai) construi o casa sau te vei pierde intr-unul din excesele clasice. Alege iubirea, alege viul, alege trairea la marginea paroxismului. Este singura alinare in fata singuratatii, a lipsei de sens si a fricii de moarte.

    6. Cedarea in fata manipularilor feminine.

    Femeia manipuleaza prin lacrimi, prin sexualitate, prin lipsa de comunicare, prin toane ivite din senin. Solutia e una complicata: comunicarea trebuie sa devina un atuu al barbatului.

    Frustrarea sexuala a barbatului condimentata cu crizele de isterie ale femeii pot bloca barbatul intr-o mirare existentiala din care se iese de multe ori prin excese extraconjugale, prin violenta, prin comportamente compensatorii anesteziante – alcool, droguri, jocuri de noroc. Barbatul trebuie sa invete sa vorbeasca, sa puna intrebari, sa aduca ratiune in lipsa de logica a femeii.

    7. Cautarea perpetua a partenerei ideale.

    Partenera ideala este de obicei: o femeie foarte atragatoare, dezinhibata sexual, independenta, echilibrata emotional, cu valori morale inalte, calda, , spontana, senzuala, intensa, rafinata, foarte desteapta, culta, pasionala, cu un job foarte bun si care are pana in 25 de ani. Da, glumesc. Desi barbatul nu glumeste. Chiar isi doreste totul si de multe ori nu se poate hotari asupra compromisului de calitati cu care vrea sa traiasca.

    Orice alegere inseamna un compromis. Trebuie sa alegi partenerul care iti ofera atat pasiune cat si stabilitate, atat provoare cat si comfort. Poti avea si totul dar pentru asta trebuie sa oferi totul.

    8. Blocarea sentimentelor atunci cand acestea sunt coplesitoare.

    Daca femeia nu resuseste sa-si ajute barbatul sa-si inteleaga sentimentele, barbatul este pus in conflict cu el insusi. Pe de o parte nevoia de a fi in , pe de alta parte sentimentele de dragoste care anihileaza acest .

    Barbatului ii este teama ca va fi folosit, ca indragostit fiind nu va mai fi atat de in control si rational. Un barbat se indragosteste de multe ori sexual si, blocat in vinovatia de a acorda atata atentie acestor nevoi, va cadea in extrema de a-si nega sentimentele atunci cand acestea infloresc alaturi de pasiune si intimitate.

    9. Lipsa de masculinitate in a recunoaste ca este atras si de alte femei.

    Atractia nu inseama ca ii va si da curs, insa o femeie stie imediat cand privirile barbatului devoreaza esteticul unei alte femei. Barbatul nu recunoaste acest aspect intrucat este terifiat de frica ca si ea ar putea sa faca la fel, sa admire masculinitatea unui alt barbat.

    Daca relatia ar fi una deschisa, lipsita de ipocrizii, aceste aspecte ar fi de la sine intelese. Cu totii suntem atrasi de estetic, cu totii ne validam propria forta de atractie prin comparatie precum si prin confirmarea oferita de partener la un mod profund precum si de ceilalti la un mod superficial. Cand exista insa cea mai mica nesiguranta cu privire la locul pe care il ocupa in viata celuilalt se isca drame din care telenovelele ar putea lua notite.

    10. Nevoia de a fi demiurg prin dominarea excesiva a femeii.

    Barbatul va tinde sa isi pastreze ascendentul si masculinitatea prin controlul pe care il are asupra femeii. Control financiar, controlul libertatilor ei, controlul timpului ei liber, controlul alegerilor ei profesionale, control asupra momentului cand trebuie sa apara copiii, control asupra momentului cand va oficializa relatia lor.

    Acest control isi va gasi exprimarea in gelozii din cele mai infantile pana la meschinarii pecuniare penibile. Aceasta control este fie o razbunare a barbatului pentru ingenuncherea lui emotionala fie o incercare de compensare pentru lipsa altor atuuri cu care sa pastreze o femeie langa el.

    Lipsa de autoritate in alte domenii alte vietii sale – cum ar fi cariera sau pozitia sociala, il va face sa compenseze prin autoritatea si validarea pe care le va cere in relatie.

    Istoria a fost facuta de barbatii care au avut o obsesie, un exces fie de narcisism fie de dragoste, de un complex, fie de putere fie de masculinitate neconfirmata.

    Barbatul in relatiile de iubire este un care isi cauta locul fugind din bratele mamei, in cele ale socialului si apoi in cele ale iubitei, scindat intre dorinta de dominare, de si dorinta de a se abandona vrajei tamaduitoare a iubirii. Doar ca victoria barbatului in relatii este de multe ori fuga. Cum sa ramana plecand totusi, iata marea dilema a barbatului…”

    Plimbare bloggaristica: Alex Mazilu, Florina Gabriela Savitsky, FilumenistaLunapătrată ,  Madi si Onu Blog, NoaptebunacopiiNea Costache,  Teo Negură, Ulise Vania, Zamfir

  • Despre obsesii

    Adaugat pe 17 05, 2010 gabi 18 comentarii

    foto Alex Mazilu

    Obsesia mentală devine experienţă de viaţă chiar dacă nu respectă întru totul forma gândurilor noastre. Dacă ne trezim obsedaţi de faptul că trecem printr-o perioadă dificilă şi suferim având sentimentul pierderii sau al eşecului atunci în viaţa reală de zi cu zi aceste pot lua diferite forme. Gândurile noastre creează , deci energie, iar energia emoţionala “atrage” apoi în experienţa forme diferite ale obsesiei noastre. Sentimentul pierderii sau sentimentul că ne merge prost poate atrage experienţe traumatice. Vei simţi că există o înlănţuire interesantă de stricăciuni în perioade scurte, iar această înlănţuire de pierderi trădează existenţa unor energii provenite din obsesia mentala amintita, pe principiul “un necaz nu vine niciodată singur” :)

    Felul în care percepem pierderea devine cheia schimbării mentale, mutandu-ne într-un punct al acesteia în care putem vedea că ceea ce se strică poate fi reparat, recuperat sau înlocuit cu altceva. Obsesia de tipul “nu am bani, nu-mi merge bine, sunt bolnav, sunt incapabil sau nu pot face lucrul pe care mi-l doresc” va atrage în experienţă situaţii ce vor reflecta obsesia cu pricina.

    Obsesia mentala de a nu avea bani devine experienţa reala de a nu avea bani. Obsesia mentala de a nu avea acces la , devine aceasta .Daca gândim repetat “nu am bani” şi facem aceasta ani întregi, procesul invers (în condiţiile în care chiar avem bani) trebuie să fie unul prin care să ne convingem propria minte de faptul ca “avem bani”. Sau “am ” sau “am ajutor”. Ce ai nevoie să ai şi nu ai primit pentru că ai gândit prea mult timp, prea intens, prea obsesiv “nu am” ?

    7 Plus

    Plimbare:    Andi Bob, Teo Negură, Cristian şi Geanina Lisandru, Călin Hera, Dumitru Agachi,A.Dama, Dan Pătraşcu, Vania, Gabi Savitsky, Cristian Dima, Trilema, Tudor Chirilă, Nea Costache, Dispecer, CNB, Bogdan, Nataşa, Mirela

  • Frumosul grandios, frumosul pur

    Adaugat pe 06 04, 2010 gabi 19 comentarii

    foto by ElizaB.

    Pădurea e umbră dar şi lumină furişată prin bolta de frunziş. E taină şi singurătate, linişte străpunsă de sonorităţi ca nişte săgeţi subţiri. Pe cărările de mozaic cu umbre şi lumină trăieşti un sentiment de măreţie gravă. Numai la început de primăvară pădurea e deschisă pe deplin luminii. În fiecare pădure răsar alte şi alte flori. Dar care-i măsura gestului ? Către cine şi cui vorbeşte un popor de flori ? Asculă ele de neclintirea munţilor sau de veşnicia apelor ori de vibraţia melancolică a universului de culoare ? De sensuri adânci, de putere şi tarie ?

    Frumosul grandios, frumosul pur fără gesticulaţie afectată într-un şuvoi de cascade, acum l-am înţeles, dar n-a fost totul, au mai rămas întrebări.

    Like : Adrian Ciubotaru, Alex Mazilu,  Andi Bob, Cella, Dragoş Bucurenci, Cristian LisandruLady A, Mircea Popescu.

  • De bun simţ

    Adaugat pe 14 03, 2010 gabi 18 comentarii

    foto Alex Mazilu

    Percepţia stării de nesiguranţă nu este o întâmplare ci o etapă foarte importantă în experienţa umană. Mai mult decat atât,  sentimentul pierderii totale, a disperării totale, a lipsei complete de frânge aroganţa minţii şi ne face conştienţi de incapacitatea de a modifica prin propria putere o stare de fapt. A învăţa să pierdem şi a ne păstra curaţi în sufletele noastre este cu mult mai important decât a şti să câştigăm cu orice preţ. Evoluţia conştiinţei n-ar fi fost posibilă pentru niciunul din marii iluminaţi, dintre marii sfinţi ai lumii fără ca ei să fi trecut prin această etapă.

    Dar niciunul dintre noi nu vrea să devină un Sfânt. Dar ce-ar fi important şi de ajutor atunci când simţim că ne prăbuşim ?

  • Înţelege, acceptă

    Adaugat pe 07 03, 2010 gabi 5 comentarii

    foto

    A înţelege ura nu este mai puţin important decât a înţelege că ea se naşte în şi se topeşte în ea de îndată ce-i recunoaştem rădăcinile. Cele mai deplorabile umane, cele mai negre ale noastre ne determină să ne credem nefericiţii posesori ai răului până când înţelegem că ele ne slujesc cu tot atât de multă îndemânare pe cât o fac şi cele mai minunate şi gânduri. Ele ne vorbesc despre ceea ce acceptăm şi negăm la noi înşine şi la cei din jurul nostru comunicându-ne continuu: “inţelege, poţi înţelege de ce am venit la tine. Credinţa ta că ceva iţi face rău m-a creat pe mine, frica ta!” Şi înţelegând “credinţa” ascunsă în spatele unei frici poţi înţelege că nu frica în sine este problema ta, cât credinţa că lucrul de care ţi-e îţi face rău. A înţelege că tot ce trăieşti te serveşte, te ajută şi îţi dă un sens, este poate una dintre cele mai mari înţelegeri ale vieţii. Chiar dacă nu-l vezi imediat, acceptă că sensul acela există.

  • Vocaţii

    Adaugat pe 31 01, 2009 gabi Comenteaza!

    “Unii se nasc cu vocatie de aventurieri, de deschizatori de drumuri ori cu alte “abilitati”, bazandu-se pe si pe . Eu am ezitat mereu, din pricina ca am incercat sa impac in mine doua “eu-ri” diferite. Unul, rational, cu o mare nevoie de logica. Altul, , care nu s-a putut ridica deasupra sentimentelor. “Eul rational” a tanjit, constant, sa ma comport rezonabil. “Eul ” i-a zadarnicit mereu eforturile. Rezultatul ? Niciodata n-am stiut prea bine “ce vreau”. Si niciodata nu m-am multumit cu ceea ce am reusit sa obtin.”
    Octavian Paler / Calomnii mitologice
    Eu ma regasesc constant in cele spuse de Maestru cu atata sinceritate.
    Dar voi ?