Recomandare

photo

Greselile barbatului in relatie. Victoria barbatului in dragoste este fuga
By Sofia Dumitriu

“A face cafea a devenit marele compromis al acestei decade. Este singurul lucru pe care barbatii “adevarati” il fac si care nu le afecteaza masculinitatea.

Barbatul este depozitarul trecutului sau si al trecutului umanitatii care a facut din el un copulator rapid, apoi un mascul dominant la patriarhatului. Pentru a-si construi identitatea masculina, barbatul trebuie sa se smulga din ghearele mamei, ale feminitatii (lucru ce explica psihologia macho) si sa invete sa iubeasca femeile fara frica, fara teama si fara manie.

Cand vedem de unde vine, putem intelege ca nici iubirea unei femei, nici sexualitatea in dimensiunea ei implinita si impartasita nu sunt asa de usoare pentru el, asa cum si-ar dori femeile.

A se indragosti inseamna pentru un barbat a-si redobandi feminitatea infantila, uitata in procesul de dobandire a identitatii masculine. Relatia cu o femeie reprezinta pentru barbat atat un univers hedonist fizic si emotional, cat si un taram primejdios unde isi poate pierde identitatea si masculinitatea.

Acest drum de la Eu la Noi pe care trebuie sa il strabata poate fi faultat de frici, de ignoranta precum si de instincte atavice de egoism si narcisism. Cateva din greselile specifice acestui parcurs:

1. Incercarea de a impresiona o femeie cu ceea ce el nu este inca deja. Barbatul proiecteaza imaginea ideala de sine in relatie, asteptand feedback pe masura.

Orice barbat intelege mecanismele subtile ale unei relatii. El stie ca trebuie sa fie elementul activ, dinamic, ca trebuie sa “convinga” femeia ca el este “cel mai tare”, cea mai buna alegere pentru ea. De multe ori el nu este insa, si atunci incearca sa creeze o falsa impresie.

Cine sofisticate, vacante exotice, parada de planuri marete de viitor, masculinitate fortata, sensibilitate prefacuta fata de unele aspecte care de fapt nu au nici cea mai mica importanta pentru el.

Daca femeia a citit articolul Cum sa strici o relatie ca o Femeie Adevarata, va sti insa sa citeasca prin valul narcisismului pe care barbatul il mimeaza si va identifica corect potentialul curtenitorului ei.

sensibilitate barbati depresie terapie relatii1 Greselile barbatului in relatie. Victoria barbatului in dragoste este fuga2. Lipsa de hotarare, de masculinitate, neasumarea rolului de “far calauzitor” atunci cand se cere. Aceasta frica de leadership se va reflecta asupra relatiei, mentinand-o pe nisipuri miscatoare.

Nehotararea se manifesta in mai multe directii: de la alegerea intre mai multe posibile partenere, la nefocalizarea pe o anume cariera, la lipsa de viziune cu privire la propriul viitor si la cel al cuplului. Intotdeauna, barbatii proptesc femeia undeva sa-i astepte.

E adevarat ca femeia vrea sa fie si ascultata dar vrea de asemeni sa i se si spuna ce sa faca, vrea sa vada in barbat ca are forta si viziunea astfel incat ea sa se abandoneze hotararilor lui.

3. Afisarea unui comportament macho in public in contrast cu linguseala romantica din dormitor.

Competitia existenta intre barbati precum si cutuma modelului social conform caruia barbatii nu vorbesc despre sentimente predispune la trafic de imagini false intre ei, desi fiecare stie ca celalalt se confrunta cu aceleasi dileme sentimentale.

Femeia va fi ranita de aceasta scindare a comportamentului, vrea ca locul ei in viata barbatului sa fie facut public prin atitudinea lui protectoare si galanta. Un barbat care nu isi asuma public sentimentele este un barbat nesigur pe masculinitatea lui.

La fel cum un Don Juan sau un barbat care face parada de cuceririle si performantele lui sexuale este un barbat complexat, care are nevoie sa-si confirme masculinitatea de care el insusi este nesigur. El vrea sa se convinga pe sine, prin ceilalti.

O femeie este, pur si simplu, femeie, prin datul ei biologic. Un barbat insa trebuie sa devina barbat. Masculinitatea este riscanta si evaziva. Ea este atinsa prin revolta fata de femeie si trebuie sa fie confirmata de catre alti barbati.

4. Folosirea femeii pentru echilibrul lui emotional si existential in timp ce el isi avanseaza cariera.

Imbratisarea unei femei poate sterge cu buretele neimplinirile de peste zi. Sexualitatea este de multe ori o zona de defulare pentru barbat, un taram unde poate alchimiza infrangerile de peste zi in victorii prin supunerea si generozitatea femeii.

Femeia ofera suport o perioada de timp, dar nu la nesfarsit. Intodeauna e un dans tacit intre a primi si a darui. Daca barbatul vrea sa fie sustinut in cuceririle lui pe scara puterii ierarhice sociale, trebuie sa ii confere femeii suficienta incredere ca el o va vrea alaturi de el si cand va culege laurii realizarilor.

5. A alege femeia”corecta” si nu femeia cu care traiesc cea mai intensa iubire.

Multi barbati isi vor alege o partenera nu pentru ca traiesc cea mai intensa poveste de dragoste, ci pentru ca este o femeie care are calitatile corecte: independenta, cuminte, atragatoare atat cat trebuie, valori morale inalte, o potentiala mama buna.

Gresit este de fapt alegerea unei partenere pe care simti ca o poti controla, o relatie in care te poti controla pe tine in termeni de cat de mult te implici. Astfel de alegeri functioneaza doar o perioada insa, pentru ca dorinta de pasiune, de alchimie emotionala, de absolvire de propriul eu printr-un eu cu frumuseti complementare va exploda la un moment dat.

Si atunci, cel mai adesea, vei avea o aventura. Sau vei mai incepe un nou proiect profesional, vei (mai) construi o casa sau te vei pierde intr-unul din excesele clasice. Alege iubirea, alege viul, alege trairea la marginea paroxismului. Este singura alinare in fata singuratatii, a lipsei de sens si a fricii de moarte.

6. Cedarea in fata manipularilor feminine.

Femeia manipuleaza prin lacrimi, prin sexualitate, prin lipsa de comunicare, prin toane ivite din senin. Solutia e una complicata: comunicarea trebuie sa devina un atuu al barbatului.

Frustrarea sexuala a barbatului condimentata cu crizele de isterie ale femeii pot bloca barbatul intr-o mirare existentiala din care se iese de multe ori prin excese extraconjugale, prin violenta, prin comportamente compensatorii anesteziante – alcool, droguri, jocuri de noroc. Barbatul trebuie sa invete sa vorbeasca, sa puna intrebari, sa aduca ratiune in lipsa de logica a femeii.

7. Cautarea perpetua a partenerei ideale.

Partenera ideala este de obicei: o femeie foarte atragatoare, dezinhibata sexual, independenta, echilibrata emotional, cu valori morale inalte, calda, comunicativa, spontana, senzuala, intensa, rafinata, foarte desteapta, culta, pasionala, cu un job foarte bun si care are pana in 25 de ani. Da, glumesc. Desi barbatul nu glumeste. Chiar isi doreste totul si de multe ori nu se poate hotari asupra compromisului de calitati cu care vrea sa traiasca.

Orice alegere inseamna un compromis. Trebuie sa alegi partenerul care iti ofera atat pasiune cat si stabilitate, atat provoare cat si comfort. Poti avea si totul dar pentru asta trebuie sa oferi totul.

8. Blocarea sentimentelor atunci cand acestea sunt coplesitoare.

Daca femeia nu resuseste sa-si ajute barbatul sa-si inteleaga sentimentele, barbatul este pus in conflict cu el insusi. Pe de o parte nevoia de a fi in control, pe de alta parte sentimentele de dragoste care anihileaza acest control.

Barbatului ii este teama ca va fi folosit, ca indragostit fiind nu va mai fi atat de in control si rational. Un barbat se indragosteste de multe ori sexual si, blocat in vinovatia de a acorda atata atentie acestor nevoi, va cadea in extrema de a-si nega sentimentele atunci cand acestea infloresc alaturi de pasiune si intimitate.

9. Lipsa de masculinitate in a recunoaste ca este atras si de alte femei.

Atractia nu inseama ca ii va si da curs, insa o femeie stie imediat cand privirile barbatului devoreaza esteticul unei alte femei. Barbatul nu recunoaste acest aspect intrucat este terifiat de frica ca si ea ar putea sa faca la fel, sa admire masculinitatea unui alt barbat.

Daca relatia ar fi una deschisa, lipsita de ipocrizii, aceste aspecte ar fi de la sine intelese. Cu totii suntem atrasi de estetic, cu totii ne validam propria forta de atractie prin comparatie precum si prin confirmarea oferita de partener la un mod profund precum si de ceilalti la un mod superficial. Cand exista insa cea mai mica nesiguranta cu privire la locul pe care il ocupa in viata celuilalt se isca drame din care telenovelele ar putea lua notite.

10. Nevoia de a fi demiurg prin dominarea excesiva a femeii.

Barbatul va tinde sa isi pastreze ascendentul si masculinitatea prin controlul pe care il are asupra femeii. Control financiar, controlul libertatilor ei, controlul timpului ei liber, controlul alegerilor ei profesionale, control asupra momentului cand trebuie sa apara copiii, control asupra momentului cand va oficializa relatia lor.

Acest control isi va gasi exprimarea in gelozii din cele mai infantile pana la meschinarii pecuniare penibile. Aceasta control este fie o razbunare a barbatului pentru ingenuncherea lui emotionala fie o incercare de compensare pentru lipsa altor atuuri cu care sa pastreze o femeie langa el.

Lipsa de autoritate in alte domenii alte vietii sale – cum ar fi cariera sau pozitia sociala, il va face sa compenseze prin autoritatea si validarea pe care le va cere in relatie.

Istoria a fost facuta de barbatii care au avut o obsesie, un exces fie de narcisism fie de dragoste, de un complex, fie de putere fie de masculinitate neconfirmata.

Barbatul in relatiile de iubire este un individ care isi cauta locul fugind din bratele mamei, in cele ale socialului si apoi in cele ale iubitei, scindat intre dorinta de dominare, de afirmare si dorinta de a se abandona vrajei tamaduitoare a iubirii. Doar ca victoria barbatului in relatii este de multe ori fuga. Cum sa ramana plecand totusi, iata marea dilema a barbatului…”

Plimbare bloggaristica: Alex Mazilu, Florina,  Gabriela Savitsky, Filumenista,  Lunapătrată ,  Madi si Onu Blog, Noaptebunacopii,  Nea Costache,  Teo Negură, Ulise,  Vania, Zamfir

…Fii devenirea ta…

foto

Cine eşti tu ? Cineva îţi spune că eşti frumos, aşa că eşti frumos.Şi altcineva îţi spune că eşti urât, aşa că eşti urât.Şi altcineva îţi spune că eşti minunat, aşa că eşti minunat. Şi alticineva îţi spune “n-am văzut în viaţa mea o fiinţă mai odioasă”, aşa că eşti o persoană odioasă. Şi oamenii continuă să spună iar tu acumulezi toate aceste condiţionări. Şi aceasta este imaginea ta despre tine. Din această cauză imaginea ta este contradictorie şi ambiguă. Din această cauză ţi-e frică şi nu ai un centru integrat aflându-te în strânsoarea mâinilor din trucul societăţii.

Plimbare  bloggaristica : Andi Bob, Alex Mazilu,  Adela, Bogdan, Caius, Cati, Călin Hera, Cititor.stirute,  Cristian Lisandru, Geanina Lisandru, Cristian Dima, Carmen Negoiţă, Dan Pătraşcu, Flavius, Gabriela Savitsky, Mircea Popescu, Mirela Pete, Madi si Onu Blog, Nea Costache, Simion Cristian, Teo Negură, Vania.

Povară dulce

foto

Port orice povară, pot lua pe umeri această mare încătuşată de gheţuri şi mai pot seara, cu ochii osteniţi, să-ţi sorb pană la drojdie durerea. Şi să cânt, să cânt, încât mie însămi să mi se facă frică de glasul meu nesupus, în timp ce tu îmi răsari pe obraz ca o lacrimă…

Ce simt eu acum ?

foto by Joanot

Motivul esenţial al faptului că nu ne vindecăm prin experienţele vieţii, ba mai mult, sfârşim prin a ne cufunda în boli tot mai grave gen ură, iritare, în agresivitate, deprimare sau altceva de acest fel, este acela că percepem experienţa privind-o din afara noastră în loc s-o privim din interior. Starea de conştiinţă a omului – adesea chiar a celui care a atins un nivel spiritual înalt – îl  determină să perceapă experienţa negativă ca venind din exterior sau de la altcineva. În virtutea unui tipar perpetuat de-a lungul a mii de ani şi existent în inconştientul colectiv ca o entitate puternică şi stabilă care arată şi pare să dovedească faptul că ceilalţi sunt răi cu noi, se comportă urât, ne urăsc ori ne afectează prin faptele lor, când percepem că vinovatul este în afara noastră, hrănim tocmai acest tipar. Şi normal că nu putem beneficia de puterea vindecătoare a exeprienţei imediate. Condiţia esenţială a vindecării sufletului şi a minţii, a purificarii lor de negativitate în sensul profund al cuvântului este de a încerca să ne punem întrebarea “ce simt eu acum ?” în timp ce trecem printr-o situaţie de viaţă stresantă sau susceptibilă a ne imprima tendinţa de a învinovati, a agresa, a urî, etc.

Asta ar presupune să abandonăm întrebarea obişnuită “Ce să fac eu acum?” Pentru faptul că noi percepem agresorul în afara noastră chiar şi atunci când avem o frică de fantome sau o teamă de viitor (în aceste situaţii nu percepem că trebuie să vindecăm frica proprie) nu reuşim să înţelegem ce simţim şi că de fapt ceea ce ne face rău instantaneu este propriul sentiment de frica.

Ne face rău imediat atunci cănd ne certăm cu cineva, dar vinovat în mod real nu este acel cineva, cât ceea ce simţim noi în timp ce ne certăm. A proiecta în continuare vina asupra altuia pentru senzaţiile din orice experienţă de viaţă înseamnă a ne perpetua bolile sufletului, ale trupului şi a perpetua starea de inconştienţă. În loc de întrebarea “ce sa fac?” să ne punem întrebarea “ce simt eu acum” şi apoi să privim spre oamenii care ne creează probleme cu deschidere pentru a întelege motivaţiile lor emoţionale.

Bloggareli : Andi Bob, Dragoş Bucurenci, Lisandru Cristian, A.Dama, Adi Vera, Dan Pastrascu, Nea Costache, Tudor Chirilă, Cell61, Cella,  Cabral, In memoriam Octavian Paler, Pucca, Questioare, Noaptea Iguanei, Vania, Vis urât

Cum ar fi ?

foto

Chiar dacă ştim că problemele există, cum ar fi să le punem deoparte şi să spunem: “Aşteaptă! În primul rând trebuie să mă ocup de viaţa mea şi pe urma te voi rezolva, dar acum dă-mi voie să am un pic de spaţiu neocupat de probleme” Să începem prin a avea câteva momente neocupate şi odată ce ne vom bucura de acestea vom realiza că problemele sunt create de noi pentru că nu am reuşit să ne bucurăm de spaţiul neocupat.

Viaţa nu este deloc o problemă ci  un mister. Ne creăm probleme fără să realizăm exact asta fiindcă în subconştient trăim cu frica de prezent iar existenţa acestora ne dau aparent imaginea unei protecţii în faţa vâltorii şi neprevăzutului vieţii, ca un scut de care ne folosim pentru a sta în spatele cortinei şi care permite minţii să se întrebe: “Cum sa mă bucur când am atatea probleme ? Cum aş putea să iubesc dacă toate problemele acestea nu sunt rezolvate ? Cum aş putea să cânt, să dansez ? Imposibil “

Dar cum ar fi să acceptăm că suntem oameni obişnuiţi şi că singura diferenţă dintre mine şi tine este că tu nu te accepţi pe tine aşa cum eşti, în schimb eu mă accept în totalitate. Tu incerci să devii perfect/ă, iar eu mi-am acceptat imperfecţiunile. Aşa că eu am început să nu mai am mari probleme fiindcă am înţeles că ele se nasc din neacceptare. Următoarea clipă de după acceptare va fi de o bucurie mult mai mare fiindcă fericirea va veni prin trăirea clipei prezente şi nu din lupta cu perfecţiunea.

Să fiţi iubiţi !

Înţelege, acceptă

foto

A înţelege ura nu este mai puţin important decât a înţelege că ea se naşte în iubire şi se topeşte în ea de îndată ce-i recunoaştem rădăcinile. Cele mai deplorabile sentimente umane, cele mai negre gânduri ale noastre ne determină să ne credem nefericiţii posesori ai răului până când înţelegem că ele ne slujesc cu tot atât de multă îndemânare pe cât o fac şi cele mai minunate sentimente şi gânduri. Ele ne vorbesc despre ceea ce acceptăm şi negăm la noi înşine şi la cei din jurul nostru comunicându-ne continuu: “inţelege, poţi înţelege de ce am venit la tine. Credinţa ta că ceva iţi face rău m-a creat pe mine, frica ta!” Şi înţelegând “credinţa” ascunsă în spatele unei frici poţi înţelege că nu frica în sine este problema ta, cât credinţa că lucrul de care ţi-e frică îţi face rău. A înţelege că tot ce trăieşti te serveşte, te ajută şi îţi dă un sens, este poate una dintre cele mai mari înţelegeri ale vieţii. Chiar dacă nu-l vezi imediat, acceptă că sensul acela există.

Pe cord deschis

Concurs de PA-uri

Putere sau frica ?

Puterile fundamentale :

Iubire
iertare
compasiune
devotament
inspiratie
speranta
incredere si capacitatea de a te vindeca si de a-i vindeca pe altii.

Fricile :
frica de singuratate
de angajament
de a-ti urma inima
frica de incapacitatea de a te proteja emotional
frica de slabiciunile emotionale si de tradare